Am început Livrarile de Material Saditor de MUR – Inmultit in Vitro! 
Plantele de mur toamna - Cum se transforma

Ce se intampla cu plantele de mur toamna? De ce frunzele si lastarii se usuca?

Plantele de mur toamna isi urmeaza ciclul natural de viata. Se intampla atat cu cele care se ”odihnesc” definitiv in habitatul lor natural (in solul ghivecelor, in gradini sau pe camp), cat si cu butasii de mur la ghiveci pastrati o perioada inainte de plantare.

Dar de ce deja de la sfarsitul lui octombrie, frunzele murilor isi schimba culoarea, apoi se usuca si cad? De ce se usuca chiar si lastarii anuali, lasand impresia ca plantele nu mai au viata?

Raspunsul e destul simplu. Pe scurt, in curand, imediat ce se instaleaza iarna, pentru ele va fi prea costisitor, efortul prea mare, de a-si mentine frunzele si tulpinile verzi.

In ciuda infatisarii, uscarea fragmentelor vegetale de suprafata nu inseamna ca plantele mor, ci doar ca isi aduna fortele pentru a putea renaste cand vremea e prilenica.

Se usuca doar partile vizibile, in timp ce radacina ramane vie, gata sa dea nastere unor noi muguri la inceput de primavara.

Transformarile prin care trec plantele de mur toamna

Cum se transforma plantele de mur toamna

Odata cu asprirea conditiilor climatice, murul de cultura – la fel ca cel salbatic – trece printr-o transformare naturala. Intra intr-un fel de stadiu de hibernare, asa ca multe alte specii vegetale cultivate sau care cresc spontan.

Treptat, pe masura ce temperaturile ambientale scad si intervalul de lumina se scurteaza, frunzele, din verzi, devin brun-violet, aramii-rosiatice, apoi galbene si cad, lasand plantele golase, aparent uscate, lipsite de seva ce le tine in viata.

La o prima analiza, pierderea frunzelor si uscarea lastarilor tineri par sa fie comportamente potrivnice, ce ar putea dezavantaja vitalitatea plantelor.

In realitate insa, este vorba despre un mecanism natural de protectie impotriva frigului, un proces complex, la care regnul vegetal a ajuns de-a lungul a mii de ani de evolutie.

Dar nu toate plantele si speciile reactioneaza la fel, in acelasi moment. Ajunge sa observi pe tot parcursul unui an infatisarea arbustilor si cum se prezinta de la o luna la alta, de la un sezon la altul.

Unele plante, punand in aplicare instictele de supravietuire, incep sa-si piarda frunzisul deja de la primele valuri de frig. Altele insa se impotrivesc naturii, pastrandu-si ”podoabele” pentru a beneficia cat mai mult de efectele fotosintezei.

Rezultatele se vad mai ales cand se pot compara mai multe exemplare, unde fiecare ”decide” care e cea mai buna strategie de supravietuire.

Plantele care-si prelungesc stadiul vital inainte sa intre in etapa de repaus vegetativ, vor avea mai multe rezerve la sosirea iernii. Asta daca au noroc. Daca nu, vor suferi consecintele.

Cine detine o plantatie de mur sau mai multi arbusti intelege cel mai bine ce impact au modificarile climatice si ciclicitatea anotimpurilor.

Protejarea de frig a arbustilor

protejarea murului de cultura de frig

Arbustii de mur si in general toate organismele vegetale au darul de a percepe schimbarile in conditiile de mediu (diminuarea valorilor termice, micsorarea zilelor si lungirea noptilor, variatii in intensitatea luminii naturale). Si raspund ca atare, conducand plantele catre o faza de repaus vegetativ.

Este instictul de supravietuire cel care ajuta organismele vegetale sa reziste frigului invernal, aducandu-le intr-un fel de letargie, necesara pentru a impiedica pierderile de apa si de nutrienti. Totodata, necesara pentru evitarea sau cel putin limitarea daunelor provocate de ger.

Frunzele, datorita fotosintezei, sunt considerate motorul plantelor in faza vegetativa.

Cu cat iarna se apropie, dintr-o importanta resursa care alimenteaza plantele, frunzisul devine o povara si se dovedeste inutil in perioada de ”odihna” si un pericol real.

Fiind partile cele mai expuse, frunzele sunt si cele mai sensibile la temperaturile scazute. Totodata, ar retine zapada, adaugand prea multa greutate pe tulpini si ramuri, ceea ce ar putea deteriora si destabiliza murul de cultura.

Astfel, printr-o adaptare naturala la adversitatea factorilor externi, arbustii realoca substantele nutritive inmagazinate in frunze, directionandu-le lent inspre tulpini si radacini. Iar la frunze renunta o perioada.

In absenta nutrientilor, frunzele-si schimba incetul cu incetul culoare si cad. La incheierea acestui proces, la baza petiolului se formeaza un strat protectiv care impiedica patrunderea patogenilor si parazitilor in interiorul plantelor.

Mare atentie la protejarea murului de cultura de boli si plante invazive!

Procesul de fotosinteza si pigmentii din frunze

Mur - procesul de fotosinteza

In centrul transformarilor evidente prin care trec plantele de mur toamna sta fotosinteza. Este un proces fiziologic specific plantelor cu nutritie autotrofa, fundamental pentru supravietuirea si sanatatea lor.

Prin fotosinteza, un tip de nutritie autotrofa, plantele isi produc singure energia, folosind materie anorganica (aer, apa, lumina). Practic isi sintetizeaza nutrientii, compusi organici cu care se hranesc si care le ajuta sa creasca.

Tot in timpul fotosintezei, plantele produc si elibereaza oxigen, pentru ele doar un compus rezidual, insa esential pentru orice forma de viata pe Terra.

Toate aceste reactii biochimice au loc in prezenta clorofilei, care nu este altceva decat pigmentul concentrat in frunze (limb), care confera culoarea verde caracteristica.

Substanta este prezenta in cantitati insemnate in intervalul primavara-vara si tinde sa scada toamna.

Reducerea orelor de lumina are efecte asupra fotosintezei, incetinind-o.

In consecinta, plantele produc mai putina clorifila si mai mult alti pigmenti vegetali prezenti deja in frunze, dar mascati de abundenta clorifilei.

Schimbarile progresive ale murului de cultura

plantele de mur toamna - transformari

La sfarsit de sezon, din greu incercate de factorii fizici, lipsite de stimul radiatiei solare, lastarii, frunzele si plantele cu totul se indreapta catre o etapa de imbatranire.

Rapiditatea cu care mecanismul avanseaza depinde de evolutia climatica, de expunerea solara si pozitionarea arbustilor, de aportul de nutrienti etc.

Sunt acestia factorii de la originea spectacolului cromatic cu gradualitatea culorilor si tonuri atat de diferite de la o planta la alta.

Diversitatea cromatica in mijloc de toamna si caderea frunzelor, precum si uscarea lastarilor nu se produc neaparat in asteptarea repausului vegetativ, o faza extrem de importanta in viata plantelor de mur.

Stresul foliar poate fi indus nu doar odata cu activarea mecanismului de aparare, ci si de alte cauze si probleme particulare:

  • Fenomene meteo potrivnice (grindina);
  • Intepaturi de insecte;
  • Boli cauzate de fungi, bacterii, virusi;
  • Seceta si lipsa unui sistem de irigatii;
  • Deficit de nutrienti;
  • Stres oxidativ etc.

Murul isi poate pierde in orice moment al anului frunzele, total sau partial.

Infatisarea golasa a arbustilor maturi sau a materialului saditor la ghiveci este in totalitate naturala si bine-venita pentru vitalitatea plantelor.

Lasa Comentariu...

Your email address will not be published.

*